Glock: Pistolul politiei

 

Calibru: In functie de model: 9x19mm Parabellum pentru modelele Glock 17, 18, 19, 26, 34 si 43

10mm Auto pentru modelele Glock 20, 29 si 40

.45 ACP pentru modelele Glock 21, 30, 36, 41

  .40 S&W pentru modelele Glock 22, 23, 24, 27 si 35

.380 ACP pentru modelele Glock 25, 28 si 42

.357 SIG pentru modelele Glock 31, 32 si 33

  .45 GAP pentru modelele Glock 37, 38 si 39

Viteza glontului la iesirea de pe teava: 375 m/s

Distanta eficienta: 50 metri

Compania producatoare a celebrelor pistoale Glock, Glock Ges m.b.h, este o companie austriaca fondata la inceputul anilor ’80. Initial aceste arme au intampinat o uriasa rezistenta pe piata de armament datorita materialului din care sunt fabricate, si anume plasticul. De asemenea erau puse serios la indoiala increderea si durabilitatea acestora, sa nu mai vorbim de temerile privind faptul ca acestea ar putea sa nu fie detectate de scannerele din aeroporturi. In ciuda acestor reticente, pistoalele Glock au devenit cele mai folosite arme de catre fortele de ordine din SUA, aflandu-se de asemenea in dotarea unui numar foarte mare de forte armate si agentii de securitate din intreaga lume.

Glock a devenit un fenomen in Statele Unite ale Americii in anii 1980 in urma unei serii de incidente armate inclusivun schimb de focuri sangeros care i-a avut protagonisti pe agentii FBI si o banda de jefuitori de banci. La vremea aceea, in 1986, fortele de ordine s-au gasit intr-o situatie in care erau depasiti realizand ca armele pe care le aveau in dotare de aproximativ 75 de ani, clasicele revolvere de calibru .38 Smith & Wesson, nu se mai adapteaza la noua realitate. Inainte sa isi dea seama, pistoalele Glock au intrat pe piata americana, cucerind mai intai politia, urmata de piata civila, mult mai lucrativa.

Gaston Glock a venit cu un design de pistol inainte sa aiba o fabrica propriu-zisa. Unitatile de productie au fost construite, iar costurile erau atat de scazute incat isi permitea sa vanda armele foarte ieftin devansand astfel companii renumite precum Smith & Wesson.

In momentul proiectarii primului model, Glock 17, fondatorul companiei, Gaston Glock, nu avea nici cea mai de baza pregatire in ceea ce priveste armamentul. Avea insa o vasta experienta in domeniul chimic al polimerilor sintetici, cunostinte care au culminat cu prima linie comerciala de pistoale cu rama din polimeri.

Istoria acestei arme incepe in 1980 cand armata austriaca a pornit in cautarea unui inlocuitor pentru invechitul Walther P38 care data din era celui de-al Doilea Razboi Mondial. Astfel, Ministerul Apararii a emis o lista cu un numar de 17 conditii pe care viitorul inlocuitor trebuia sa le indeplineasca pentru ca proiectul sa fie luat in considerare. Printre aceste conditii se numara calibrul NATO standard 9x19mm Parabellum, incarcatorul sa aiba o capacitate de minim 8 cartuse si sa fie absolut asigurat impotriva descarcarilor accidentale produse de socuri, lovituri sau caderi de la o inaltime de 2 metri. Glock a adunat o echipa de experti europeni de varf in domeniul armamentului si intr-un timp relativ scurt, trei luni de zile, compania a prezentat un prototip perfect functional cu un cost de productie destul de convenabil. Dupa o serie de teste complexe si foarte stricte, modelul prezentat de Glock a fost declarat castigator cu modelul 17, numarul provenind de la faptul ca a fost cel de-al saptesprezecelea set de desene tehnice al companiei.

Pistolul a intrat in dotarea efectiva a armatei si politiei austriece in anul 1982 fiind comandat un numar de 25.000 de astfel de arme. Glock a surclasat modele fabricate de companii de renume precum Heckler & Koch, Sig Sauer, Beretta, dar si pe conationalii sai, compania Steyr. In anul 1983 intra in dotarea trupelor armate norvegiene si suedeze si pana in anul 1992 au fost vandute aproximativ 350.000 de unitati in 45 de tari, dintre care 250.000 doar in Statele Unite ale Americii.

De-a lungul timpului, Glock a venit cu imbunatatiri in ceea ce priveste designul si mecanismul de functionare ajungandu-se pana la cea de-a patra generatie de pistoale. Inovatia a venit prin faptul ca pistolul nu are o siguranta exterioara. In spatele tragaciului exista ceea ce seamana cu un al doilea tragaci. Ambele elemente trebuiesc actionate simultan pentru ca arma sa functioneze. Aceasta inovatie insa a fost intens criticata si comentata de comisiile de control deoarece nu permite punerea intr-un mod de siguranta a armei, pistolul fiind in permanenta functional.

Pistoalele Glock sunt prevazute cu trei mecanisme independente de siguranta. Unul este cel exterior amintit mai sus, iar celelalte doua sunt interne, dintre care unul pentru siguranta in caz de cadere de la inaltime.

Alimentarea cu cartuse se face din incarcatoare standard cu capacitate de 17 proiectile existand posibilitatea extinderii la 19 sau chiar 33 de cartuse, dar si reducerea, daca este nevoie, la 10. Incarcatoarele sunt confectionate din metal si modelate in plastic.

Accesoriile disponibile din fabrica includ o gama destul de larga de unelte pentru iluminare tactica, lasere si chiar lanterne cu infrarosu, folosite in asociere cu sistemele nightvision.

Pistoalele Glock sunt prezentate in 5 categorii dupa cum urmeaza:

1. Standard – sunt modelate dupa originalul Glock 17 cu incarcatoare de capacitate mare. Din aceasta categorie fac parte modelele Glock 17, 20, 21, 22, 31 si 37.

2. Compact – sunt modele putin mai mici, cu o capacitate a incarcatorului mai mica si o greutate destul de semnificativ mai scazuta. In aceasta categorie intra modelele Glock 19, 23, 25, 32, 38.

3. Subcompact – sunt create pentru a fi purtate cu usurinta si utilizate rapid in caz de nevoie avand o dimensiune mica si o lungime si mai scazuta, asa zisele Backup Glock, purtate de multe ori in tocuri la glezna. Aici putem da ca exemple modelele Glock 26, 27, 28, 29, 30, 33 si 39.

4. Slimline – aici putem face referire doar la un singur model, si anume Glock 36.

5. Competition – este gama din care fac parte, asa cum ii spune si numele, modelele utilizate cel mai frecvent in competitii de tragere, cu o teava mai lunga, catare ajustabila si incarcatoare de capacitate mare. Cele doua modele incadrate aici sunt Glock 34 si 35.

In concluzie, luand in considerare lipsa crasa de experienta in domeniul armamentului a lui Gaston Glock si a lipsei initiale de incredere, pistoalele Glock au devenit arme arhi-cunoscute si arhi-folosite in toate colturile lumii, incepand de la Australia pana in Bangladesh, Groenlanda si Brazilia si care s-au dezvoltat extrem de multi in cei 30 de ani de la infiintare oferind o gama foarte larga de produse atat pe piata militara cat si pe cea civila.

Surse: 1, 2

Barrett M82: SASR – Special Application Scoped Rifle

 

Calibru: .50 BMG (12.7x99mm NATO)

Greutate: 14 kg

Lungime: 140 cm

M82 este o pusca semi-automata, cu luneta, produsa de compania americana Barrett Firearms Manufacturing.Este utilizata de multe armate ale lumii si este disponibila in doua variante: M82A1 si varianta “bullpup” M82A2.Aceasta din urma nu mai este fabricata in prezent, ca succesor fiind introdus modelul XM500.

Compania Barrett Firearms Manifacturing a luat fiinta la inceputul anilor ’80, cu scopul special de a crea armament pentru distrugatorul calibru 12.7x99mm NATO produs si folosit in prima faza prin intermediul mitralierei M2 Browning.Ronnie Barrett si-a inceput proiectul finantat in totalitate din propriul buzunar, iar primele arme au fost disponibile in 1982 in postura lui M82.Barrett a creat designul fiecarei parti a armei dupa care a mers la magazin si a inceput asamblarea, apoi productia in masa.A continuat imbunatatirile astfel ca, in 1986 apare modelul imbunatatit, M82A1.

Primul succes in zona militara a fost inregistrat in 1989, cand armata suedeza a cumparat un numar de 100 de astfel de arme.In 1990, marina SUA achizitioneaza in jur de 125 de bucati pe care le va folosi in operatiuni precum cele desfasurate in Kuwait sau cele din Irak.In curand, vor veni comenzi si din partea armatei SUA si a fortelor aeriene.In randul fortelor americane, M82A1 poarta denumirea de SASR (Special Applications Scoped Rifle) si este utilizata cu precadere impotriva echipamentelor militare si a distrugerii dispozitivelor explozive decat impotriva personalului.Capacitatea de a utiliza munitie ce penetreaza blindaje face ca aceasta arma sa fie foarte eficienta in distrugerea unor echipamente precum radare, camioane militare sau chiar avioane de lupta si elicoptere stationate.Distanta mare la care tragerea este eficienta, 1800 de metri, este un atu al armei si poate fi utilizata si impotriva tintelor umane, in special a celor aflate dupa ziduri.

Un model mai putin cunoscut este M82A2 cu design “bullpup” -avand incarcatorul in spatele tragaciului si al manerului.Acesta venea cu un sistem de tragere ce reducea considerabil reculul insa nu s-a bucurat de acelasi succes precum precedentul model, iar productia a fost oprita.Totusi, in 2006, compania Barrett a anuntat finalizarea unui model intitulat XM500 cu un design extrem de apropiat celul din 1987.

Ultimul model din gama M82 adoptat de americani este M82A1M care vine cu o imbunatatire vitala.Implementarea Picatinny rail, o sina mai lunga decat precedenta ce permite adaugarea unei game foarte largi de accesorii, in special lunete.De cele mai multe ori, pe M82 si derivatele acesteia vom intalni lunete din gama M produse de compania americana Leupold & Stevens.

Paza de coasta americana si autoritatile competente in domeniul securitatii maritime utilizeaza arma produsa de Barrett pentru a aduce in stare de nefunctionare motoarele barcilor care transporta droguri si alte produse interzise.A fost de asemenea adoptata si de catre autoritati precum Politia din New York.Daca este cazul, un glont de M82A1 tras in blocul motor al unei masini, va cauza oprirea rapida a acestuia.De asemenea daca este necesar, calibrul 12.7x99mm NATO va penetra cam orice zid comercial sau al unor blocuri.

De-a lungul timpului, arma a ajuns si pe maini criminale in persoana gruparilor paramilitare precum Armata de Eliberare din Kosovo sau Armata Republicana Irlandeza (IRA) care, conform unor surse, ar fi folosit modelul Barrett M82 impotriva armatei engleze.

Barrett M82 este utilizata de armate si forte de securitate din peste 30 de tari printre care trupele terestre IDF din Israel, trupele speciale ale armatei austriece Jagdkommando, trupele speciale Malaysiene, trupele speciale poloneze GROM, armata pakistaneza, dar si din state precum China, Georgia, Coreea de Sud, Qatar, Oman, Norvegia, Finlanda si Romania.

In concluzie, Barrett M82 este o arma foarte eficienta impotriva “materialelor” avand o raza foarte mare de actiune,peste 1800 de metri.Pretul nu este unul foarte ridicat pentru categoria din care face parte arma, costurile unei bucati ajungand pana la cifra maxima de 8.900 de dolari.Pierde insa teren la categoria greutate, aceasta cantarind aproximativ 14 kg.Capacitatea incarcatorului este de 10 cartuse, rareori fiind folosit cel de 12 cartuse, intalnit cu precadere in Operatiunea “Furtuna in Desert” din 1991.

 

Beretta M9: Pistolul americanilor fabricat in Italia

 

Calibru: 9x19mm Parabellum

Greutate: 1.162 g

Lungime: 217 mm

Capacitate incarcator: 15 cartuse

Istoria pistolului Beretta M9 incepe undeva pe la mijlocul anilor 1980 cand armata americana a decis sa inlocuiasca din dotarea militarilor invechitul model Colt M1911.Astfel ca s-a organizat un concurs, in final modelul italienesc castigand in fata adversarului german Sig Sauer P226.Singurul capitol la care a fost mai bun Beretta a fost pretul.A intrat in mod oficial in serviciu in anul 1990.

In anii ’70 toate fortele armate ale SUA mai putin Aviatia aveau in dotare pistoale ce utilizau calibrul .45ACP.Fortele Aeriene (USAF) au optat pentru revolverele de calibru .38 alaturi de unele agentii de aplicare a legii.Ministerul Apararii a decis intr-un final sa sincronizeze calibrul si modelele de pistoale pe care trupele le aveau in dotare.Trupele terestre au fost nemultumite de aceasta decizie insa pana la urma era in avantajul lor, cautandu-se astfel crearea unui standard la nivel NATO si simplificarea situatiei din punct de vedere logistic in cazul unui razboi cu Uniunea Sovietica, modelul Colt avand destul de des nevoie de reparatii.In 1979, Joint Service Small Arms Program a selectat calibrul 9x19mm Parabellum.In 1980 au venit cu oferte mai multe companii printre care Beretta, Sig Sauer, Smith&Wesson, Colt, Heckler&Koch si chiar Fabrique Nationale.Dupa lungi teste efectuate de armata SUA, designul Beretta 92S-1 a fost desemnat castigator.Tocul pentru acest pistol a fost creat de compania americana Bianchi International.

Modelul 92F a supravietuit fiind testat in cele mai vitrege conditii care pot surveni in timp de razboi.A fost expus unor temperaturi intre -40 si +60 de grade Celsius, scufundat in apa sarata, au fost aplicate socuri repetate, ingropat in zapada, nisip si noroi.In plus, durata de viata a unui astfel pistol este de aproximativ 35.000 de focuri.Conflicte precum Razboiul din Irak i-au obligat pe soldatii americani sa se bazeze din ce in ce mai mult pe pistoalele pe care le au in dotare astfel ca din acest punct de vedere sunt aplicate standarde foarte inalte referitor la acest gen de arme.

Totusi, Beretta M9 nu este arma perfecta.Inainte de larga ei raspandire au existat cateva controverse.In 1987, a fost intemeiat un raport conform caruia un militar al Naval Special Warfare a fost ranit dupa ce in timpul tragerii o parte componenta a pistolului a zburat de la loc lovindu-l pe acesta.Alte doua defectiuni au fost identificate in privinta munitiei livrata de armata SUA atat la modelele militare cat si la cele destinate mediului civil.

In anul 2006, Center of Naval Analyses, a dat publicitatii un raport in privinta pistoalelor aflate in dotarea armatei.Au fost chestionati 2.608 soldati intorsi din teatrele de operatiuni din Irak si Afghanistan in ultimele 12 luni.Au participat doar cei care si-au folosit armamentul impotriva tintelor umane.161 dintre acestia aveau in dotare pistoale M9.Dintre acestia 58%, adica un numar de 93 de militari s-au declarat satisfacuti de aceasta arma fiind cea mai mica rata din intreg studiul.48% au fost nemultumiti de munitie, 64% au fost multumiti de capacitatea de manuire a armei in ceea ce priveste greutatea si lungimea.Utilizatorii de M9 au cel mai scazut nivel de multumire din punct de vedere al preciziei, 76% declarandu-se nemultumiti de acuratete, 66% nemultumiti de distanta de tragere, 88% nesatisfacuti de cadenta de tragere.48% din cei chestionati au fost nemultumiti de posibilitatea de a atasa accesorii, 26% au raportat o blocare a mecanismului de tragere.Cu toate acestea 83% au declarat ca nu au avut nevoie de reparatii in timp ce se aflau pe campul de lupta.

In 2007, in randul soldatilor, Beretta M9 a suferit pierderi in ceea ce priveste increderea in special datorita calibrului 9mm insa Conventia de la Haga, interzice folosirea in razboaie a unui calibru mai mare la pistoale.

De asemenea, armata SUA a fost intens criticata pentru modul defectuos de achizitionare a incarcatoarelor pentru acest pistol.Armata a incheiat un contract cu compania Airtronic USA pentru ca firma precedenta cerea prea mult pentru un incarcator.Airtronic Services a livrat 900.000 de incarcatoare cu zero probleme si cu un cost mai mic decat precedenta compania, Check-Mate Industries.

In concluzie, pistolul de fabricatie italiana Beretta M9 se afla in dotarea armatei Statelor Unite ale Americii de peste 20 de ani.Chiar si dupa probleme expuse mai sus, arma beneficiaza de o incredere ridicata demonstrandu-se ca poate trage zeci de mii de focuri fara probleme deosebite.In septembrie 2012, armata SUA a mai cumparat 100.000 de bucati anuntand ca arma va ramane in dotare inca cel putin cinci ani.

M1 Garand: Pusca ce poate trage rachete de semnalizare

 

Calibru: .30-06 Springfield (7.62x63mm); 7.62x51mm NATO (.308 Winchester)

Greutate: 4.31 kg

Lungime: 1.100 mm

Cadenta de tragere: 40-50 focuri pe minut

M1 Garand este o pusca de origine americana, semi-automata cu un incarcator ce poate gazdui 8 cartuse.Denumita de catre Generalul George S. Patton “cea mai buna arma de razboi implementata vreodata“, Garand a inlocuit pusca cu incarcare manuala M1903 Springfield, devenind astfel arma standard in armata Statelor Unite ale Americii in 1936.Schimbarea nu s-a produs instantaneu ci in timp, iar incepand cu 1957 a fost inlocuita la randul ei de carabina M14.In timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial americanii au avut un avantaj in fata membrilor Axei datorita rapiditatii cu care pusca M1 tragea, armele oponentilor fiind mult mai incete acestea necesitand incarcarea manuala.A continuat sa fie folosita la scara larga pana in 1963 si in numar mai mic pana in 1976

Designerul acestei arme a fost John C. Garand, american de origine canadiana, care in timpul anilor ’20 a lucrat pentru compania detinuta de guvernul SUA, Springfield Armory, si pentru care a produs mai multe designuri.Initial a fost proiectata sa opereze calibrul .276 Pedersen cu o capacitate a incarcatorului de 10 cartuse ca mai tarziu sa se decida utilizarea calibrului .30-06 Springfield cu un incarcator ce gazduia 8 cartuse.In exterior arma arata ca una clasica fiind confectionata din lemn, cu un incarcator ce nu se extinde in afara pustii.

John C. Garand

Fara a-i fi atasate dispozitive optice de ochire, arma este eficienta pe distante de pana la 400 de metri.Lunetele permit ochirea unor tinte aflate la aproximativ 600 de metri de tragator.Cu toate ca precizia era mai mica la M1 Garand decat la pustile cu incarcare manuala aceasta s-a dovedit a fi mai potrivita pentru lunetisti.

Odata cu inceperea Razboiului din Coreea in 1950, Statele Unite ale Americii au decis ca au nevoie de mai multe arme.Astfel, M1 Garand a inceput sa fie produsa atat de Springfield Armory cat si de companiile International Harvester si Harrington & Richardson.Un numar mic de pusti a mai fost produs la inceputul anului 1957 de Springfield.De asemenea compania italieneasca Beretta a produs pusca Garand folosind componente fabricate de Winchester.M1 s-a dovedit o arma excelenta si a fost adoptata de multe dintre aliatele SUA de dupa al Doilea Razboi Mondial precum Germania, Danemarca, Italia, Japonia sau Grecia.Dupa incheierea Razboiului din Coreea, Statele Unite au imprumutat pustile armatei Coreei de Sud.Modelul a fost folosit si in Razboiul din Vietnam.In ciuda introducerii carabinei M14 in 1957, pusca M1 Garand nu a fost schimbata complet pana in anul 1965.

 

In timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial un exemplar de M1 Garand costa 85 de dolari.Au fost produse peste 6 milioane de astfel de arme.Poate cel mai mare defect al acesteia a fost sunetul metalic distinctiv pe care il facea incarcatorul atunci cand toate cartusele erau trase, iar acesta era aruncat afara.Rapoarte ale armatei germane si japoneze aratau ca militarii se foloseau de acest sunet pentru a indentifica un incarcator gol.Problema a fost luata in serios de armata americana care a inceput imediat testarea mai multor modele de incarcatoare fabricate din plastic.Totusi, nu a fost niciodata adoptat un incarcator confectionat din alt material.

In concluzie, M1 Garand este o pusca semi-automata ce s-a dovedit foarte eficienta impotriva dusmanilor armatei aliate in principal in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial.O arma de incredere care insa pierde la capitolul greutate fiind mai grea decat majoritatea pustilor cu incarcare manuala.S-a aflat in dotarea a peste 40 de tari precum Brazilia, Argentina, Japonia, Pakistan, Germania, Austria sau Turcia.

Desert Eagle: Tun sub forma de pistol

Calibru: .357 Magnum; .41 Magnum (scos din uz); .44 Magnum; .440 Cor-bon; .50 AE

Lungime: in functie de model intre 26 cm si 37 cm

Greutate: aproximativ 2 kg

Capacitatea incarcatorului: 7, 8 sau 9 cartuse in functie de calibrul acestora

Proiectul Desert Eagle a luat fiinta in anul 1979 cand un grup de trei oameni au luat decizia de a crea un pistol cu functionare pe baza de gaz, semi-automat si care sa foloseasca munitie Magnum, infiintand astfel compania Magnum Research Inc. in St. Paul, Minnesota, SUA.Astfel, in 1982 a fost anuntat primul pistol ce purta numele Eagle 357.Compania a patentat designul de baza al Desert Eagle in 1980, iar prima arma a fost fabricata in 1981.Aceasta era functionala in proportie de 80% si avea caracteristici de tragere foarte bune.Ultimele retusuri au fost facute insa de o companie israeliana si anume Israel Military Industries (IMI) in urma unui contract incheiat cu Magnum Research Inc.Dupa o multime de teste implicand mii de focuri trase, a fost scos un model de sine statator ce opera calibrul .357 Magnum si a fost produs intr-un tiraj de putin peste 1.000 de bucati.Proiectul nu a fost complet, iar in 1985, teava pistolului a fost inlocuita cu una poligonala in scopul de a creste precizia armei.In 1987 a fost introdus modelul ce folosea calibrul .41 Magnum pentru a acoperi o nisa a pietei de armament.In 1989, modeului Mark VII, calibru .41 Magnum, a devenit standard.In anul 1996, Magnum Research Inc. a introdus ceea ce parea imposibil si a inceput productia modelului Desert Eagle .50 Action Express.Incepand cu acel moment, mai multi producatori au incercat sa introduca acest calibru, .50, in armele lor insa unul singur a supravietuit…Desert Eagle.

In timp ce IMI produce un pistol asemanator ca aspect, Jericho 941, vandut de Magnum Research Inc. sub denumirea de “Baby Eagle“, armele nu prezinta nicio asemanare functionala in afara de calibru.Modelul Jericho 941 are la baza pistolul CZ 75 produs de compania ceha Česká zbrojovka Uherský Brod.

Modelul Jericho 941

Datorita dimensiunii sale imense si a puterii de trage, Desert Eagle a ajuns la nivel de cult, devenind un cliseu prin nenumaratele aparitii in productiile cinematografice.Acest pistol a fost creat in principal pentru uz civil, in dotarea fortelor de ordine sau a armatelor fiind practic inexistent.In anul 2009 Magnum Research Inc. a scos un pistol denumit “Micro Desert Eagle” dar care seamana extrem de putin cu originalul Desert Eagle fiind un pistol de buzunar din aceeasi clasa cu modele precum Sig Sauer P230/232 sau Walther PPK.Singurul calibru disponibil este .380 ACP.

In concluzie, Desert Eagle este un pistol foarte puternic, cu un incarcator mai mare decat orice revolver, robust si care permite o usoara schimbare a calibrului.Dimensiunile sale uriase, greutatea mult prea mare, reculul foarte puternic si pretul destul de mare il fac sa piarda mult pe piata armelor.

TOP 10 ARME DE ASALT

10. FN FAL (Fusil Automatique Léger) 

FN FAL este o arma de fabricatie belgiana intrata in serviciu in anul 1954.De-a lungul Razboiului Rece a fost adoptata de majoritatea tarilor membre NATO cu notabila exceptia a Statelor Unite ale Americii.Se numara printre cele mai folosite arme fabricate in secolul XX fiind asamblata in peste 10 tari si fiind utilizata de peste 90 de tari precum Israel, Grecia, Germania, Marea Britanie, India, Noua Zeelanda sau Turcia.Pana in anul 1988 cand a fost oprita productia au fost fabricate un numar de peste 2.000.000 de bucati.Arma foloseste calibrul 7.62x51mm NATO si datorita raspandirii sale in lume, in timpul Razboiului Rece, si-a primit porecla de “Cea mai potrivita arma a Lumii Libere“.S-a facut remarcata intr-o multime de conflicte precum Razboiul din Vietnam, Razboiul de Yom Kipppur, Razboiul Civil din Sierra Leone sau Razboiul Civil din Siria.Are o cadenta de tragere de pana la 700 de cartuse pe minut, o greutate de aproximativ 4.5 kg si o lungime de 1100mm.

9.M4A1

M4A1 face parte din familia de carabine de productie americana M4 derivata din modele anterioare ale armei M16.M4A1 reprezinta varianta cu foc automat a modelului de baza M4 creata pentru folosirea in operatiuni speciale.Aceasta dispune de un buton S-1-F(safe/semi-automatic/fully automatic) in timp ce optiunile butonului de pe varianta M4 erau S-1-3(safe/semi-automatic/3-round burst).M4A1 este folosita de majoritatea trupelor speciale americane incluzand Marine Force Reacon, Navy SEALs si Army Rangers fiind arma preferata in luptele anti-tero si in zonele urbane de conflict.Este o arma ce ofera o precizie foarte buna, permitandu-i tragatorului sa loveasca tinte aflate la o distanta de pana la 600 de metri.A intrat in uz in anul 1982 si se afla in dotarea multor tari precum Australia, Brazilia, Canada, Israel, Ungaria, Italia, Polonia sau Turcia.Foloseste calibrul 5.56x45mm NATO si are o cadenta de tragere de pana la 950 de cartuse pe minut.

8.Steyr AUG

AUG (Armee-Universal-Gewehr) este o arma de asalt austriaca produsa de compania Steyr Mannlicher GmbH & Co KG.A fost introdusa in dotarea armatei austriece in 1978 inlocuind arma StG 77 (Sturmgewehr 77). Fabricata incepand cu anul 1978, este arma standard a armatei austriece si a unui numar mare de echipaje ale politiei.Arma foloseste calibrul 5.56x45mm NATO si are o cadenta de tragere de pana la 750 de cartuse pe minut.La vremea cand a inceput productia arma beneficia de un design revolutionar cu caracter futuristic prezentand un numar mic de detalii exterioare dar o functionare interna impecabila.In timp si-a dovedit eficacitatea facandu-si simtita prezenta in conflicte precum Razboiul din Afghanistan, Razboiul din Irak si Razboiul Civil din Siria.A fost cumparata si introdusa in dotarea multor tari cum ar fi Argentina, Belgia, Indonezia, Croatia, Italia, Polonia, Oman, Marea Britanie si Statele Unite ale Americii.

7. StG 44 (Sturmgewehr 44)

StG 44, abreviere de la Sturmgewehr 44 este o pusca de asalt fabricata in Germania Nazista in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial si este prima de acest gen creata vreodata.Este de asemenea cunoscuta ca MP 43 si MP 44 (Maschinepistol 43, respectiv 44).Arma folosea calibrul 7.93x33mm Kurz, iar armata americana a criticat faptul ca exista posibilitatea de a trage foc automat in conditiile in care arma avea o greutate de peste 5 kg acest lucru fiind extrem de ineficient.De altfel, focul automat era permis doar in situatii de urgenta.Dupa incheierea razboiului in 1945, Argentina a inceput productia sub licenta a unui model bazat pe StG 44 prin compania CITEFA insa in final, in anul 1955 a adoptat modelul FN FAL.In august 2012 gruparea siriana Al-Tawhid a postat pe YouTube o inregistrare cu peste 5.000 de arme StG 44 pe care sustineau ca le-au luat dintr-un depozit de armament din orasul Aleppo.Fotografiile au aratat mai tarziu ca armele au fost folosite in lupte.

6.M16

M16 este o adaptare a armei AR-15 fabricata de compania ArmaLite.In cele din urma, compania Colt a cumparat designul si a inceput productia de carabine M16.A fost introdusa in dotarea armatei americane in timpul Razboiului din Vietnam, in 1962, pentru a inlocui modelul M14.Forma armei a fost conceputa pentru a le permite soldatilor o mai usoara manevrare atunci cand erau nevoiti sa treaca prin rauri.Din pacate, arma era foarte sensibila la apa si ruginea foarte repede.De asemenea noroiul ii venea de hac, deseori teava infundandu-se facand utilizarea imposibila.Foloseste calibrul 5.56x45mm NATO si are o cadenta de tragere de pana la 750 de cartuse pe minut.Cu toate ca in cadrul Conventiei de la Geneva a fost interzisa atasarea de baionete pe arme, exista aceasta posibilitate insa prinderea este folosita pentru alte accesorii precum lanterne sau lasere.Au fost produse peste 8 milioane de bucati.

5. ACR (Adaptive Combat Rifle)

Adaptive Combat RIfle (ACR) este denumirea unei variante imbunatatite a versiuni precedente a Masada Adaptive Combat Weapon System.Designul a fost realizat de compania Magpul Industries cu sediul in Erie, Colorado in ianuarie 2008, aceasta incepand o colaborare cu cei de la Bushmaster acestia din urma ocupandu-se de productia, imbunatatirea si vanzarea in spatiul civil.Productia pentru aripa militara este realizata de Remington Arms.Proiectarea armei a durat cinci luni si a fost conceputa pentru inlocuirea modelului M4.Foloseste calibrul 5.56x45mm NATO si are o cadenta de tragere de pana la 800 de focuri pe minut.S-a dovedit eficienta in cadrul Razboiului din Afghanistan si reprezinta o noua generatie de arme.In momentul de fata se afla in dotarea SUA, Poloniei si Japoniei.

4. H&K G36

Heckler & Koch G36 este o arma de asalt produsa in Germania.A fost creata de compania Heckler & Koch in anii ’90 ca o noua arma pentru armata germana.Este fabricata la o calitate inalta, iar pretul este unul moderat.Designul a fost influentat de un numar mare de arme, mecanismul intern fiind similar cu cel al modelului AR-18.Denumirea G36 vine de la Gewehr 36.Utilizeaza calibrul 5.56x45mm NATO cu o capacitate a incarcatorului de 30 de cartuse.Tragerea eficienta se face la distante de pana la 400 de metri.Cadenta de tragere este de 750 de focuri pe minut.Arma beneficiaza de un grad de incredere ridicat si vine cu o gama standard de accesorii optice care pot fi atasate.Mici defecte pot fi intalnite la partea ergonomica a manerelor.Se afla in dotarea a peste 30 de tari din intreaga lume printre care se numara si Romania.

3.H&K 416

Ramanem in Germania si intram in Top 3. H&K 416, produsa de aceeasi companie care fabrica si modelul G36, Heckler & Koch, vine ca un pachet de imbunatatiri pentru modelul american M4.Totusi, este o arma de sine statatoare.Aceasta combina designul de succes al carabinei M4 cu o mai mare eficienta a sistemului de tragere.Cu toate ca este mai grea decat modelul american, arma germana este mult mai ergonimica, oferind un confort sporit in timpul utilizarii.De asemenea foloseste calibrul 5.56x45mm NATO si are un incarcator cu o capacitate de 30 de cartuse.Cadenta de tragere ajunge pana la 850 de cartuse pe minut.Modelul ulterior aparut, H&K 417 ,foloseste calibrul 7.62x51mm NATO.Este folosita de un numar mai restrans de tari decat M4 datorita costurilor sale ridicate.Cateva dintre tari sunt Brazilia, Australia, SUA, Italia, Polonia si Turcia.

2. FN SCAR

Special Operations Forces Combat Assault Rifle (SCAR) este o arma de asalt fabricata de compania belgiana FN Herstal pentru Comandamentul de Operatiuni Speciale al SUA.In general, familia SCAR se imparte in doua parti: SCAR-L “light” cuprinzand armele ce folosesc calibrul 5.56x45mm NATO si SCAR-H “heavy” ce utilizeaza calibrul 7.62x51mm NATO, designul fiind acelasi.Arma se afla in dotarea Statelor Unite ale Americii din anul 2009 si si-a facut simtita prezenta in Razboiul din Afghanistan si in Razboiul din Irak.De asemenea arma a fost cumparata de numeroase tari din intreaga lume precum Croatia, Mexic, Franta, Serbia si Polonia.Poate sa traga pana la 625 de focuri pe minut si beneficiaza de un grad de incredere ridicat.

1. AK-47

Prima arma Kalashnikov a fost produsa in anul 1947 si i-a adus la scurt timp creatorului ei premiul Stalin si Ordinul Steaua Rosie.AK-47 a devenit astfel arma standard pentru armata sovietica incepand cu anul 1949.Pistolul-mitraliera Kalashnikov a intrat in Cartea Recordurilor ca fiind cea mai raspandita arma, cu un numar de peste 100 de milioane de bucati in uz.Este folosita de armata si forte speciale din 106 tari si produsa sub licenta in 30 de state printre care China, India, Egipt, Nigeria si Israel.Se crede ca in intreaga lume mor mai multi oameni din cauza focurilor de AK-47 decat din cauza focurilor de artilerie, raidurilor aeriene si tirurilor de rachete la un loc.Estimativ, in fiecare an, mor 250.000 de oameni impuscati cu arme AK-47.Pretul mediul al unei astfel de arme este de aproximativ 534 de dolari.In timpul Razboiului din Vietnam, trupele americane lasau in urma carabina M16 pe care o aveau in dotare si foloseau armele rusesti luate de la dusmanii ucisi.Arma foloseste calibrul 7.62x39mm si are o cadenta de tragere de pana la 600 de cartuse pe minut.De asemenea este arma preferata a tuturor gruparilor teroriste din lume.

MAC-10: Cel mai de incredere pistol-mitraliera

 

Calibru: .45 ACP sau 9mm

Greutate: Aproximativ 3 kg

Lungime: 27 cm fara amortizor si pana la 80 cm cu amortizor atasat

Rata de tragere: pana la 1150 de cartuse pe minut

Capacitatea incarcatorului: 30 de cartuse calibru .45 sau 32 de cartuse calibru 9mm

MAC-10 este un pistol mitraliera compact dezvoltat de Gordon B. Ingram in anul 1964.Compania Sionics a creat pentru aceasta arma un amortizor confectionat din doua bucati care nu doar ca reduce mult din zgomot dar o face si mai usor de controlat in modul full-automat.MAC-10 a fost confectionata aproape in totalitate din otel.

Cand Ingram a creat aceasta arma nu s-a gandit niciun moment ca acest design va capta atentia unui numar mare de pasionati de mitraliere.La inceputul anilor ’70 acesta a intruchipat spiritul de a crea ceva mic, compact si ieftin.De asemenea el s-a bazat pe filosofia cum ca cu cat exista mai putine piese cu atat acel lucru se va strica mai greu.Astfel arma sa a devenit cel mai de incredere pistol-mitraliera construit vreodata.

Motivul de baza pentru care este cunoscut MAC-10 este amortizorul sau revolutionar construit de Mitchell Werbell III de la compania Sionics.Acesta este confectionat din doua bucati, prima fiind mai mare decat a doua.Constructia unica a amortizorului i-a conferit armei un look aparte.De asemenea pistolul devenea foarte silentios.In timpul anilor ’70 Statele Unite ale Americii au impus restrictii in ceea ce priveste exportul amortizoarelor, multe tari anulandu-si comenzile, piesa ce reducea considerabil sunetul fiind principalul motiv pentru care arme era cumparata.Acesta a fost principalul factor care a dus la intrarea in faliment a companiei producatoare si anume Military Armament Corporation.Amortizorul original creat de Sionics avea o lungime de 29 cm, un diametru de 5 cm si o greutate de 545 de grame.

Versiunea armei creata pentru folosirea de catre cetatenii de rand, care opera diferit fata de versiunea militara, a fost victima interdictiilor puse de SUA asupra armelor.MAC-10 nu indeplinea doua dintre cele mai importante conditii:

1. Arma nu avea o versiune capabila sa traga in modul semi-automat

2. Greutatea impusa pentru o arma neincarcata era de 1.4 kg, MAC-10 depasind aceasta limita cu mult, cantarind aproape 3 kg.

In plus, arma avea o teava ce permitea atasarea unui amortizor, iar capacitatea incarcatorului era de 32 de cartuse.Ca un raspuns la aceste restrictii Wayne Daniel a refacut designul armei si a creat modelul MAC-11 a carei teava nu permitea infiletarea unui amortizor iar in incarcator incapeau doar 10 cartuse.Noua arma s-a numit PM11/9.

De-a lungul timpului au fost create cateva copii ale pistolului-mitraliera MAC-10.Cateva dintre acestea sunt: BXP produsa de compania Milkor din Africa de Sud in anii ’80, pistolul-mitraliera Cobra produs de statul Zambia si care arata ca o combinatie intre MAC-11 si modelul Uzi, pistolul-mitraliera Patria produs de Argentina si pistolul-mitraliera ENARM SMG produs de brazilieni.

Milkor BXP

 

Pistol-mitraliera Cobra

Pistol-mitraliera Patria

ENARM SMG

In momentul de fata, MAC-10, cu toate ca productia a fost stopata in 1973, se afla in dotarea fortelor armate si politienesti din diverse tari precum: Bolivia, Chile, Columbia, Republica Dominicana, Grecia, Guatemala, Honduras, Israel, Polonia, Filipine, Portugalia, Arabia Saudita, Spania, Marea Britanie( in dotarea trupelor SAS) si Venezuela. De asemenea arma a fost folosita in ultimii ani ai Razboiului din Vietnam in operatiuni speciale intreprinse de trupele SEAL.

SPAS-12: Shotgun italienesc

 

Calibru: 12

Greutate: 4.4 kg

Lungime: 1.04 m

Rata de tragere: Pana la patru cartuse pe secunda

Franchi SPAS-12 este un shotgun italienesc produs de compania Franchi incepand cu anul 1979, productia fiind oprita in anul 2000.Se estimeaza ca doar 5% din armele produse (undeva in jur de 1800 de bucati) au fost exportate in Statele Unite ale Americii.Arma are doua moduri de tragere: semi-automat sau cu incarcare manuala prin tehnica “pump-action“.SPAS-12 a fost initial conceputa pentru armata si politie insa in scurt timp a devenit accesibila publicului larg fiind popularizata in diferite filme si jocuri video, cea mai cunoscuta aparitie fiind cea din seria Terminator.

Creata la finalul anilor ’70, arma a fost gandita pentru trageri de la mica distanta, in actiuni precum luptele de strada, fiind folosita initial pentru lansarea proiectilelor cu gaze lacrimogene.Grupul de litere “SPAS” este o abreviere si provine de la Special Purpose Automatic Shotgun.In functie de tipul de munitie folosit si de scop, modul de tragere poate fi comutat intre semi-automat sau cu incarcare manuala folosindu-se tehnologia “pump-action”.Pretul acestei arme in anul 2000 cand productia a fost oprita a fost de aproximativ 1.500 de dolari.

De-a lungul timpului designul aceste arme a suferit numeroase imbunatatiri.Daca in prima faza SPAS-12 era dotata cu un pat de lemn, mai tarziu acesta a fost inlocuit cu un carlig astfel ca arma sa poata fi agatata de echipament.In 1990 a fost lansata o versiune care avea fixat pe patul de lemn un suport pentru cinci sau sase cartuse, astfel indeplinindu-se conditiile federale impuse de SUA pentru folosirea armei in scopuri sportive.

SPAS-12 are si un succesor si anume SPAS-15, de asemenea cu aceleasi doua moduri de tragere.Pana in anul 1994 au fost exportate in SUA un numar de doar 180 de bucati.Aceasta versiune venea cu un incarcator in care puteau fi introduse 3, 6 sau 8 cartuse.

Exportul catre Statele Unite ale Americii a fost ingreunat de legislatia nu prea permisiva in ceea ce privea armamentul.Pana in 1989 arma a fost introdusa in SUA din Italia prin compania F.I.A Corporation.Legislatia s-a schimbat la scurt timp, Consiliul pentru Siguranta Nationala impunand restrictii majore in ceea ce priveste importul de arme destinate activitatilor sportive si astfel F.I.A a inregistrat pierderi majore in vanzarea de arme.Restrictia isi avea originea in 1968 cand executivul a impus o lege bazata pe un decret dat de nazisti in 1938 privind detinerea de armament in scopuri sportive.Astfel in 1990, abrevierea SPAS se schimba din Special Purpose Automatic Shotgun in Sporting Purpose Automatic Gun, astfel producatorii pacalind legile SUA.Pentru a permite importul acestei arme, producatorii au trebui sa se supuna unor cereri venite din partea SUA in ceea ce priveste dimensiunea cartuselor si a magaziei.

In momentul de fata, SPAS-12 este declarata ilegala pentru a fi purtata in state din SUA precum California, Connecticut, Districtul Columbia, Maryland, Massachusetts, New Jersey si New York.

La ora actuala, SPAS-12 se afla in dotarea mai multor trupe militare si politienesti din intreaga lume:

Politia din Australia

Trupele Anti-Tero din Austria

Serviciul de Protectie al statului Bangladesh

Trupele Speciale ale statului Bahrain

Armata Croatiei

Trupele Speciale Indiene

Trupele Speciale Irakiene

Politia si Armata Italiei

Trupele Speciale si de Commando ale Indoneziei

Trupele de Elita Irlandeze (Army Ranger Wing)

Trupele Speciale din Malaysia

Politia statului Nepal

Armata norvegiei

Politia si Armata statului Pakistan

Politia Filipineza

Jandarmeria Turca

Politia si Trupele SWAT ale SUA